Intersectie- Capitolul I- Începutul.

Tot eu apar. Pentru că am lipsit o perioadă fără să vă anunț imi pare rău. Vă mai amintiți că mai demult v-am promis o noua poveste? Iat-o că vine. Lectură plăcută si vă astept parerile.

Am deschis usa de la casa si am intrat in camera mea , fara sa ma uit la nimeni. M-am trantit pe pat, satula de viata asta in care nu se intampla nimic. O viata in care trebuie sa fiu Miss Perfectiune. Am lovit nervoasa perna cu pumnul. Asta era singurul lucru care ma mai relaxa. Am ridicat usor ochii vazand ca usa se deschide.Era  Samantha. Menajera. Eu o consideram o mama. De cand mama murise, cand aveam cativa ani, ea avusese grija de mine, din moment ce tata era atat de ocupat cu afacerile lui. Se uita la mine cu ochii aceia albastrii cu reflexe violet, cu acea fata care arata ca ii e mila de mine.

-Si tu te uiti asa la mine? Am spus dandu-mi o suvita de par roscat de pe fata.

-Bliss, scumpo...a spus in timp ce se aseza pe pat . Se purta ca o regina.

-M-am saturat! Intelegi Sam? Sunt obosita. M-am saturat sa fiu fata perfecta, care nu are prieteni, sa fiu o tocilara, sau ca lumea sa ma considera o ciudata bogata si fitoasa.

-Bliss. Ai rabdare.

-Nu mai am rabdare de mult. Am spus in timp ce am oftat lung.

Samantha m-a sarutat pe frunte si apoi i-am vazut parul negru iesind din camera. M-am imbracat frumos apoi am mai aruncat o ultima privire in oglinda. Eram....o ciudata. Asa cum zicea lumea. Nu aveam nimic din ce vor baietii din ziua de azi. Am lovit oglinda cu pumnul. O picatura de sange s-a prelins pe mana. Am luat un servetel, am sters-o si apoi m-am dus in biroul tatei. Am batut la usa, dar nimeni nu a raspuns. Am intrat in birou. L-am vazut pe tata vorbind cu Samantha. Cand m-au vazut amandoi s-au schimbat la fata.

-Bliss, intra. A spus tata facandu-mi semn cu mana.

-Ce se intampla? Am spus in timp ce ma asezam cu grija pentru a nu imi sifona hainele.

-Samantha mi-a spus ca te-ai plictisit aici.

-Asa e. Am spus inghitind in sec in timp ce ii aruncam Samanthei o privire nervoasa.

-Ti-ar placea sa te duci in alta zona, pentru un timp?

-Ce fel de zona? Am spus curioasa...

-Ti-am cumparat o casa in orasul in care locuieste si matusa ta. Vei schimba peisajul.

-Tata, te simti bine? Am spus zambind.

-Va merge si Sam cu tine.

Am zambit larg si am iesit confuza din camera. Am dat din umeri crezand ca e doar vreo stupizenie de a tatei. Am intrat in camera mea, mi-am facut bagajele si m-am culcat. Vroiam sa cred ca totul e doar un vis. Ca am 10 ani ca sunt o fata inocenta cu un zambet pur si frumos. Dar visul se spulberase cand dis de dimineata am parasit casa mea cea banala si am plecat intr-un loc nou, dar cu visele vechi dupa mine. Am ajuns acolo in patru ore. Samantha statea zambitoare in fata spunandu-mi ca totul va fi bine. Am dat ochii peste cap si m-am prefacut ca sunt binedispusa. Dupa un drum lung, am coborat din masina. Era un loc.....diferit? Asa e, era diferit. Simteam ca apartin locului. Era o padure mare langa casa mea, iar in fata ei era un lac. Am aruncat bagajele si am fugit spre lac. Am auzit-o pe Samantha strigandu-ma dar nu imi mai pasa. Am ajuns in fata lacului. Apa stralucea, vantul mangaia usor apa. Era perfect. Dar , mai era ceva. Am intors capul. In spatele meu statea un baiat inalt cu parul brunet. Nu ii vedeam privirea. Am vrut sa ma apropii de el, dar am renuntat. Am inghitit in sec si  ma tot uitam la el, sperand ca poate in voi vedea. Apoi si-a ridicat fata din pamant si mi-a intins politicos mana. Avea ochii albastrii. Acela a fost momentul in care ochii nostri  s-au intersectat.....