Intersectie-Capitolul III- Nou, dar vechi.

-Ce se intampla? Am spus in timp ce am lasat capul in jos. Atunci am vazut ca sunt imbracata in alte haine.

-Te-am gasit in padure. Se pare ca un lup vroia sa te atace. Te-am salvat la timp. A spus in timp ce zambea strengar.

-Cine m-a schimbat? Am spus cu o voce tremuranda.

-Eu...A spus chicotind.

-Tu iti bati joc de mine? Am spus coborand din pat. Capul imi zvacnea si dintr-un motiv necunoscut ma simteam destul de slabita.

-Stai linistita. A spus in timp ce se apropia de mine. Un pas, doi...si m-a atins usor pe umar. M-am dat mai departe , moment in care el s-a uitat uimit la mine.

-Ma duc acasa! Am spus nervoasa. Sam trebuie sa fie agitata. Am spus parand suparata. De fapt nu eram. Vroiam sa mai petrec putin acolo. Sa stau cu eroul al carui nume nu il stiam.

-Nu poti pleca. Daca esti suparata pentru faza cu imbracatul, sa stii ca te-a schimbat sora mea. Nu sunt asa de nemernic. A spus in timp ce incerca sa se uite in alta parte.

-De ce nu pot pleca? Am spus in timp ce incercam sa ma tin pe picioare. Capul meu zvacnea din ce in ce mai tare.

-Pentru ca esti slabita. Ai umblat mult prin ploaie. Uite ce e, mai stai putin si te duc eu acasa.

Am oftat scurt si m-am apropiat de geamul casei. M-am uitat , era aproape dimineata. Nici nu vroiam sa ma gandesc la Sam. Probabil era moarta de teama. O stiam, se consuma atat de usor. Gandurile mele fusesera intrerupte de mana baiatul. Mi-a pus mana pe frunte in timp ce ma privea in ochi. Ce ochi irezistibili. Am scuturat din cap.

-Amm, cum te numesti? Am spus putin ingrijorata de ce va spune.

-Sunt Jared. A spus in timp ce incerca sa schiteze un zambet. Domnisoara cum se numeste? A spus zambind.

-Eu sunt Bliss. Doar Bliss. Am spus in timp ce ma indepartam de el.

-Ce faci? A spus prinzindu-ma de mana.

-Plec. Uite ce e. Multumesc, ca m-ai ajutat, iti sunt foarte recunoscatoare, dar chiar vreau sa plec. Sam trebuie sa fie ingrijoarat. Probabil l-a sunat si pe tata.

-Bine, atunci te duc eu acasa.

-Cum vrei tu. Mi-e indiferent. Ba nu imi era. Mi-era frica sa mai fac un singur pas in afara casei.

A mers in fata mea, si mi-a deschis usa galant. Am coborat usor scarile. Ce casa mare. Era un conac , decorat in stil rustic. Parea unul din romanele acelea din secolul al XIX-lea.

-Unde e sora ta? Am spus uitandu-ma prin incapere.

-Nu stiu. Probail a iesit. Sa mergem.

-Sa ii multumesti din partea mea, am spus apropiindu-ma de usa.

Jared nu mi-a raspuns. Am deschis usa masiva din lemn si am iesit afara. O rafala de vant a inceput din nou sa bata. M-am uitat speriata prin jur. Era dimineata. Soarele saruta usor pamantul , semn ca o noua zi va incepe.