Devil kiss- Sfarsit.:).

S-a terminat:). Scuze de intarziere, dar am avut o problema de natura spirituala...Dar nu conteaza. Toate trec, nu? Capitolul e foarte lung, poate ca ar fi trebuit impartit in mai multe....Enjoy.:)

-A ta si dupa ce?  Am spus razand. Lasa-ma sa plec.

M-am trezit intr-un pat alb. Acel baiat cu parul rosu statea langa mine. Nu stiu de ce, simteam o atractie pentru el. S-a ridicat si apoi mi-a spus:

-Buna iubire. Ce ma bucur sa te vad?

-Si eu. Staiii.! Ce am zis ? Eu nu il iubesc pe el. Parca corpul meu raspundea involuntar. Ce imi facuse?

S-a aproppiat de mine, m-a pupat pe obraz si apoi a iesit din camera. Am inceput sa plang. Nu stiam unde sunt. Am iesit si eu din camera. Am iesit afara din acea cladire. Am ajuns intr-o gradina mare. Am incercat sa fug, dar parca ma loveam de un zid invizibil.

-Renunt.! Am zis tipand. M-am pus pe iarba privind spre locul in care sunt tinuta. Era tot un conac. Mare, grandios si totusi imi dadea un sentiment straniu. Am inchis ochii, sperand ca totul e un vis. I-am deschis cu o farama de speranta, dar eram tot acolo. Inchisa, ca un sobolan. Am inceput sa plang. Dar nici eu nu stiam ce e mai rau. Ca pana si Matt vroia ceva de la mine, ca Dustin ma mintise, ca Sebastian ma parasise sau ca acest baiat ma tinea ca intr-o inchisoare. Am inghitit in sec, si am pornit spre conac. Am intrat in el. Acel baiat statea pe o canapea si ma privea insistent.

-Cat ai de gand sa ma mai tii aici? Am spus asezandu-ma in fata lui.

-Pana vine cineva dupa tine. A spus razand.

-Atunci poti sa ma omori de pe acum. Am spus lasand capul in jos. Sunt singura. Mereu am fost.

-Nu prea cred. A spus in timp ce se punea peste mine.

-Ce faci? Am spus in timp ce fata lui era asa de aproape de mine ca ii puteam simti respiratia.

-Ma distrez. Le-am trimis un mesaj lui Matt si lui Sebastian. Cred ca vor veni dupa tine. In fond nimeni nu sta cu mine.

-Da cine esti tu? Am spus razand.

-Cadenza. Asta e numele meu. Sunt un Vampir din Clasa Generala. Mai puternic decat oricine.

-Ce mi-ai facut ieri?

-Eu, nimic. Ti-am gustat sangele. Apropo e delicios. A spus zambind.

-Hai da-te de aici. Am spus lovindu-l.

Cadenza nu era deloc urat. Era genul de pusti care arata rebel si totusi parea atat de matur. Aproape ca ma pierdeam in ochii lui.

-Stii ce? Am spus ridicandu-ma.

-Ce e? A spus ridicand spranceana.

-Nu am de gand sa plec. Voi sta cu tine.

-Asta e buna. Esti sigura?

-Mai sigura ca niciodata.

Macar Cadenza nu ma mintise. Imi spusese ce vrea de la mine, era dragut si chiar imi placea compania lui, ceea ce era cam ciudat. Deodata a inceput sa ma intepe inima. Am inceput sa ma tin de piept pana ce am cazut in genunchi.

-Te simti bine? A spus Cadenza ridicandu-ma.

-Ma inteapa inima.

-Inseamna ca vin.

-Cine vine? Am spus nedumerita.

-Cineva din partea intunecata. A spus afisand un zambet viclean. Du-te si te schimba. Vezi ca ai sus o rochie rosie.

Am urcat scarile. Am intrat in camera. Inima ma intepa din ce in ce mai tare.Am imbracat rochia. Eram aproape fericita. Adica cineva venise dupa mine.Am fost trezita din vise de un zgomot puternic. Am coborat scarile. Jos erau Sebastian si Matt. Il priveau pe Cadenza nervos. Acesta radea.

-Ema.A spus Sebastian admirandu-ma.

-Esti bine? A intrebat Matt ingrijorat.

-Nu datorita voua. Am spus asezandu-ma langa Cadenza. Amandoi sunteti niste mincinosi. Nu meritati nimic. Matt, nu pot sa cred ca tu vroiai doar sangele meu. Sebastian, despre tine ce sa zic? Esti un las. Ai fugit. M-ai lasat. Nu ti-a pasat. Amandoi ma priveau satisfacuti.

-Nu am fugit pentru ca nu imi pasa. Am plecat pentru ca nu vreau sa iti fac rau. A spus Sebastian privindu-ma.

-Voi doi.....A spus Cadenza, dar a fost intrerupt de Dustin. A intrat pe usa. Avea o arma in mana. Am vazut doar cum a indreptat-o spre Sebastian si acesta s-a prabusit la pamant. Am inceput sa tip. Apoi Dustin l-a impuscat si pe Matt. Cadenza s-a dus la el si au inceput sa se lupte. Dustin a cazut la pamant si apoi a disparut intr-o lumina neagra. Asta insemna moartea unui inger. M-am apropiat de Sebastian si l-am mangaiat pe fata.

-Ema...A spus plangand.

-Nu te forta. Am spus incercand sa par calma.

-Ema, ai grija.

-Ai de gand sa pleci iar? Am spus plangand.

-Am sa plec. Pe alta lume. Aia a fost o arma anti-demoni.

-Sebastian...eu....si inainte sa mai spun ceva, Sebastian a ....disparut? Nu mai stiu. Stiu doar ca am simtit ca imi va exploda inima. Apoi m-am trezit in casa mea. Fusese doar un vis? Speram sa fie asa. M-am dat jos din pat. Am coborat scarile. Am gasit un plic rosu. L-am deschis:

                 ,,Draga Ema,

Sunt eu, Cadenza. Cred ca ti-ai dorit ca totul sa fi fost un vis. Si eu. Sebastian a murit. Imi pare rau. Stiu ce a insemnat pentru tine. Matt a murit si el. Dustin...e si el dus. Te-am dus la tine acasa. Am plecat de langa tine. Nu cred ca vroiai sa ma mai vezi. Eu totusi vreau sa iti spun ca de cand te-am intalnit ceva s-a schimbat. Imi e dor de tine. Dar poate ca e mai bine asa. Daca vrei sa ma vezi....sau mai bine nu ma cauta. Nu vreau sa suferi.

                            Prietenul tau, Cadenza.”

Isi bate joc de mine? Sebastian a murit. Doua lacrimi s-au scurs pe foaia rosie. Dar poate ca nu a fost sa fie. Desi ma durea sa recunosc il iubeam. Chiar il iubeam. Am scrasnit din dinti si m-am asezat pe scari. Macar stiu ca si el m-a iubit. Dustin, si de el imi pare rau, dar poate ca si-a meritat-o. Matt, si la tine am tinut. Si chiar imi pare rau, dar poate ca tu nu ai stiut sa ma pretuiesti. Asta a fost. Cat imi doream ca totul sa fie atat de usor. Sebastian....imi lipsesti. Prostul de Cadenza. M-a lasat singura. Nu pot sa cred. Chiar daca l-am urat, imi era drag. Vroiam sa vorbesc cu el sa stau cu el. Imi placea fire lui. De ce ma indragostesc numai de creaturi supranaturale?Am inceput sa rad. Un ras fortat. Am urcat scarile. M-am dus in camera. Mi-am luat o pereche de pantofi albi, niste pantaloni tot albi si o bluza neagra. Am iesit din casa. Era noapte. Stai, noapte? Cat am dormit? Am iesit in strada incercand sa imi amintesc unde statea Cadenza. Imposibil. Nu mai tineam minte nimic. Am inghitit in sec si m-am asezat pe o banca. Vantul batea. Era asa de.....frumos. Apoi mi-a venit o idee. Nu credeam ca voi face asta. M-am muscat de mana. Am vazut cum sangele curgea usor. Asta era singura cale ca acel idiot, Cadenza sa vina. Dupa cateva minute am simtit pe cineva apropiindu-se de mine. Am intors capul. Acel par rosu.

-Ai venit? Am pus incercand sa opresc sangerarea.

-De ce faci asta? A spus uitandu-se la mine.

-Pentru ca nu ma poti parasi. Nu si tu. Am nevoie de cineva. Chiar daca acel cineva e un obsedat si un ciudat ca tine, am spus razand.

-Ciudat? A spus zambind. S-a apropiat de mine, mi-a strans mana si apoi ma privea cu niste ochi mari.

-Nu ma vei parasi, nu?

-Nu. Voi fi mereu langa tine.

L-am luat de mana si am mers la mine acasa. Am vorbit am ras. Incercam sa uit de Sebastian, pentru ca asa era mai bine. Cadenza era atat de diferit. Ma iubea. I-am raspuns la sentimente destul de tarziu. Acum sunt fericita. Sunt intr-un loc ascuns, departe. Cine a zis ca vampirii sunt infricosatori? Am propria mea poveste. O spun oricui vrea sa asculte. Sunt fericita, implinita. Chiar daca uneori doare, amintirea acelor zile pe care le-am avut cu Sebastian, frumosul meu Sebastian nu vor disparea. Dar, Cadenza.....Vampirul meu Cadenza e acolo pentru mine. Chiar daca pare complicata, iubirea e frumoasa. Cine umbla dupa iubire, n-o va gasi; cine-o da, o primeste inapoi.  . 

Fiti voi si iubiti pana la capat. Vampirul vostru e pe acolo pe undeva.:).

                                                                       Sfarsit.:)