Compasul in sapte culori: Capitolul I-Inima sensibila.

-Cu ce va putem ajuta domnisoara?

-Am venit pentru examenul de admitere....Pot sa intru, va rog?

-Ne pare rau. Dar ati intarziat! Nu puteti intra!

-Dar, eu..

-Nici un dar.! Nu puteti intra.!

-De ce nu o puteti lasa sa intre? Examenul nu a inceput inca. A spus un baiat blond cu ochi albastrii si patrunzatori, in timp ce imi punea o umbrela deaspura capului.

-Ne pare rau. Domnisoara a intarziat , asa ca...

Dar o voce l-a intrerupt pe paznic.

-Domnisoara a intarziat pentru ca a ajutat o fetita care s-a pierdut. Asa ca mai bine ati lasa-o sa intre.A spus un baiat in timp ce cobora dintr-o limuzina. Era si el blond , dar avea ochii verzi. Era imbracat elegant ceea ce inseamna ca era dintr-o familie importanta.

-Ne pare rau, dar nu.

-Va rugam! Am spus toti in cor.

Deodata acestia au primit un telefon si m-au lasat sa intru. Le-am multumit celor doi  pentru ajutorul oferit si m-am indreptat in fuga spre academie. Ce proasta sunt! Nu i-am intrebat cum ii cheama. Ce faceam eu aici? Dadeam examenul pentru a intra la academia de muzica. Inca de cand eram mica tot ce mi-am dorit a fost sa compun muzica. Sa gasesc un fel prin caree intreaga lume sa vada ce simt.Si spre fericirea mea am trecut examenul!De acum voi studia si voi locui aici la academie.Voi sta in camera cu o fata pe care am cunoscut-o la examen: Tomo. Era draguta.Ne-am imprietenit din prima. In sfarsit prima zi de scoala.! Cate emotii.! Inima imi batea asa de tare ca nu mai puteam respira. Am intrat timida pe usa asa fel incat nimeni sa nu ma vada. Nu imi placea sa se uite lumea la mine.

-Buna ! S-a auzit o voce din spate...Era baiatul acela cu ochii alabastri care m-a ajutat in acea zi.

-Buna.! Am spus putin speriata...Ma numesc Haruka.

-Ma bucur sa te cunosc.!Eu sunt Kaoru. Sunt fericit ca suntem in aceeasi clasa.

-Imi amintesti de cineva, a spus o voce necunoscuta din spate....De fosta mea prietena , Eliza. Esti foarte draguta. Apropo eu sunt Hikaru.

-Ma bucur sa te cunosc Hikaru. Eu sunt Haruka.Nici el nu era un baiat prea urat din contra arata chiar bine.

-Las-o in pace! O sperii, spuse un alt baiat. Eu sunt Tamaki.

-O , Doamne cate cunostinte intr-o singura zi! Am spus zambind.

Dupa ce s-a terminat orele am mers cu Tomo la cantina. Ea a mers putin mai in fata pentru ca e mai indrazneata, insa eu fiind mai neindemanatica m-am impiedicat. Inainte sa imi dau seama cineva ma prinsese intr-o stransoare atat de puternica si totusi atat de blanda........

P.S: Scuzati numele. Voi continua cand am timp:)). Acum am avut 10 minute libere si il aveam demult in calculator. Sper sa va placa:D.